Cifrele publicate de Copernicus, serviciul UE pentru schimbări climatice, arată că luna iulie 2026 a înregistrat cea mai ridicată temperatură a suprafeței mării la nivel mondial, atingând 20,96°C. Această creștere a temperaturii marine a surclasat recordul anterior stabilit în 2023, iar în Europa de Vest s-au înregistrat cele mai calde luni iunie-iulie din istorie, cu o medie de 21,62°C, cu 2,79°C peste media 1991-2020.
La nivel global, iulie 2026 s-a situat drept a doua cea mai caldă lună iulie, fiind la egalitate cu iulie 2024, cu o temperatura medie a aerului la suprafață de 16,90°C, cu 1,47°C peste nivelul preindustrial (1850-1900). În Pacificul tropical, condițiile El Niño s-au intensificat, contribuind la valuri de căldură maritimă, iar apele din jurul Europei au rămas neobișnuit de calde, marcate de fenomene de „heatwaves” marine semnificative.
Aceste evoluții indică o schimbare climatică amplă, cu efecte diverse în plan regional. Pentru România și, implicit, pentru zona București-Ilfov, rezultatele sugerează veri mai lungi și mai intense, creșterea cererii de energie pentru răcire, presiuni asupra resurselor de apă și riscuri crescute de stres termic pentru populație, în special în rândul persoanelor vârstnice, copiilor și lucrătorilor în aer liber.
Autoritățile locale sunt invitate să intensifice campaniile de informare, să gestioneze mai eficient resursele de apă, să dezvolte strategii de adaptare urbană (umbrire, spații verzi) și să consolideze centrele de răcire pentru perioadele caniculare. În zona Ilfov, creșterea temperaturilor poate afecta nu doar sănătatea publică, ci și agricultura locală și capacitatea de furnizare a serviciilor publice pe timp de caniculă, subliniind nevoia unor măsuri proactive de anticipare a situațiilor extreme.
