Surse
31/07/2026
31/07/2026
31/07/2026
Pe 31 iulie 2026, în cadrul emisiunii „Vezi ce crezi” de la Metropola TV, două personalități din spațiul securității naționale au analizat incidentele cu dronele interceptate pe teritoriul României. Hari Bucur-Marcu a susținut că cele trei operațiuni de doborâre, prezentate ca succese, au fost în realitate misiuni coordonate la nivelul NATO, operate sub umbrela misiunilor de poliție aeriană și de luptă.
Potrivit vocii sale, spațiul aerian român este integrat în spațiul alianței, iar deciziile de gestionare se iau în timp real, în câteva secunde, România neavând comanda unilaterală asupra tuturor resurselor aeriene aliate din zonă. În aceeași intervenție, fostul diplomat George Miloșan a adăugat o dimensiune strategică: doborârea dronelor transmite un mesaj politic către Rusia și semnalează aliaților NATO faptul că România poate acționa, în condiții coordonate, cu centrele de supraveghere, inclusiv cel din Torrejón, Spania.
El critică explicațiile ministrului Miruță referitoare la timpul necesar pentru analizarea încărcăturii, vitezei și compoziției dronelor, considerându-le neconvingătoare și susținând că același raționament ar fi fost posibil chiar și cu un an în urmă. De altfel, Miloșan subliniază că România nu a investit în capacități mai ieftine de doborâre, preferând soluții costisitoare, precum rachetele utilizate de avioanele F-16 sau Eurofighter, ceea ce ridică întrebări despre echilibrul între costuri și eficacitatea intervențiilor.
Discuțiile au relevat, totodată, preocupări la nivel local, inclusiv pentru zona Ilfov, în contextul unei autonomii armate limitate în gestionarea spațiului aerian din apropierea Bucureștiului. În concluzie, analiza invitaților scoate în evidență necesitatea unei strategii românești clare privind interoperabilitatea cu NATO și capacitățile de răspuns, într-un cadru politic intern în care reacția la incidentele cu dronele a devenit o miză regională importantă.


